Updates News
Crypto Vesting 101: Ce este vesting-ul și care e importanța lui?
Writen by Teodora D, on 21.04.2022
Crypto Vesting 101: Ce este vesting-ul și care e importanța lui?
Fiecare proiect aflat la început de drum are nevoie de fonduri pentru a putea fi dezvoltat cu succes. În lumea crypto, aceste fonduri sunt obținute prin crearea de monede crypto, numite tokeni. Acestea sunt puse la dispoziția publicului larg prin evenimente de pre-sale sau Oferte Inițiale de Monede (ICOs). 

Fondurile private de investiții, Angel Investors, fondurile Venture Capital, dar și persoanele ce vor să devină investitori au opțiunea de a cumpăra acei tokeni. Echipa proiectului va folosi fondurile obținute pentru a se asigura de succesul dezvoltării produsului lor. 

Ce s-ar întâmpla însă dacă toți investitorii ar decide să își vândă tokenii în același moment?

Aici invervine procesul cunoscut sub numele de crypto vesting. În rândurile ce urmează, îți vom prezenta tot ce trebuie să știi despre el. 

Să începem cu începutul. 

Ce este crypto vesting-ul? 

Termenul de crypto vesting se referă la restricționarea tranzacționării unui token pe o anumită perioadă de timp. În termini mai simpli, este durata pe care un investitor trebuie să o aștepte până ce deține controlul complet asupra activelor sale digitale. 

Perioadele de vesting sunt stabilite pentru a împiedica investitorii să își vândă toate activele deodată, ceea ce ar duce la o creștere a ofertei de tokeni de pe piață și implicit la scăderea valorii monedelor. În același timp, îi împiedică pe dezvoltatori să abandoneze proiectul și să fugă cu fondurile strânse (scam-uri cunoscute sub denumirea de “rug pulls”).

În cazul existenței unui program de vesting, persoanele care dețin tokeni nu îi pot vinde înainte de o dată clar stabilită. Prin urmare, vesting-ul este o modalitate controlată de a distribui și elibera tokeni în perioada de pre-sale. 

Trivia: termenul “vesting” vine de la cuvântul latin “vestire”, adică actul de a te “îmbrăca.”

Care sunt beneficiile implementării unei perioade de vesting?

Stabilirea unei perioade de vesting (vesting schedules) aduce multiple avantaje tuturor entităților implicate într-un proiect crypto, de la echipa de bază la investitori.  

Protejează investitorii inițiali împotriva fluctuațiilor din piață – atunci când tokenii investitorilor sunt blocați pentru o perioadă predefinită de timp, ei nu vor mai putea fi vânduți de îndată ce monedele sunt listate pe exchange-urile centralizate sau descentralizate. Prin urmare, riscul ca valoarea tokenilor să crească sau să scadă brusc este minimizat. Monedele se bucură de un anumit nivel de exclusivitate datorită numărului scăzut de tokeni disponibili spre tranzacționare, iar valoarea lor rămâne relativ stabilă. Pentru early investors, acest lucru le permite să se bucure mai mult timp de investiția lor, așteptând creșterea prețului tokenilor. 

Scade riscul de manipulare al pieței – procesul de crypto vesting îndepărtează investitorii interesați de schemele de tipul “pump and dump”. Acest tip de investitori găsesc neatractivă idea de a aștepta luni sau chiar ani până pot să își vândă tokenii. Scopul lor este cel de a aduce cât mai multă notorietate proiectului într-un timp cât mai scurt, pentru a crește valoarea tokenilor doar pentru ca apoi să își vândă portofoliile personale. În acest fel, ei destabilizează piața, scăzând valoarea tokenilor. Existența unei perioade de vesting îi împiedică să-și ducă planurile la bun sfârșit. 

Contribuie la stabilitate monedei – prin împiedicarea vânzării masive de active crypto într-un timp scurt, aceste vesting schedules cresc stabilitatea unui token. O piață stabilă ajută proiectele să crească popularitatea tokenilor și să sporească încrederea publicului în proiectul lor. 

Oferă echipei timpul necesar dezvoltării produsului – din moment ce aceste evenimente de pre-sale sunt derulate înainte de lansarea oficială a unui proiect, blocarea tokenilor (token lockup) oferă echipei timpul și resursele necesare dezvoltării produsului. Echipa poate folosi acest timp și pentru promovarea platformei pe care o construiesc, astfel încât să atragă viitori utilizatori ai acelui produs. La rândul lor, investitorii pot să evalueze gradul de inovație al proiectului, să-i urmărească progresul și să decidă dacă vor să investească în continuare, să păstreze tokenii sau să îi schimbe pe alte monede. 

Scade riscul de a avea o entitate anume care să controleze oferta de tokeni – proiectele în care există unul sau mai mulți investitori ce controlează un număr semnificativ de tokeni (să zicem 25%) sunt mai puțin stabile. În cazul în care acei investitori decid brusc să își vândă portofoliile, piața s-ar confrunta cu o fluctuație ridicată din cauza ofertei mărite de tokeni. 

Cum funcționează procesul de crypto vesting?

După ce un proiect decide să implementeze un program de crypto vesting, va crea un contract (sau un contract smart) prin care vor fi stabilite condițiile acelui vesting schedule. Regulile pot fi communicate și prin alte resurse publice, precum un whitepaper, website-ul proiectului, newslettere, etc. 

Fiecare proiect are libertatea să decidă durata perioadei de vesting, alături de modalitatea de distribuție a tokenilor. Spre exemplu, o companie poate decide să implementeze un vesting schedule de 24 de luni. Mai departe, are posibilitatea să distribuie 25% din tokeni după primele 6 luni, încă 25% după 12 luni, alți 25% după 18 luni, iar ultima tranșă de 25% după 24 de luni. În această situație, investitorii vor obține controlul complet asupra activelor deținute prin intermediul a 4 tranșe bianuale. 

La TOKHIT, am optat pentru un vesting schedule de 18 luni. 10% din tokenii achiziționați sunt eliberați imediat după tranzacție, în timp ce restul de 90% sunt distribuiți pe parcursul unei perioade de 18 luni, cu 6 plăți trimestriale. 

Tipurile de perioade de vesting:

Fiecare proiect este liber să decidă modul de organizare al programului de vesting, în funcție de obiectivele proprii. Principalele tipuri de distribuire a tokenilor sunt:

Distribuire lineară – este cel mai simplu mod de implementare a unui vesting schedule. Tokenii sunt distribuiți în tranșe egale pe o anumită perioadă de timp. Ca exemplu: o companie poate decide să elibereze 25% din tokenii blocați la fiecare 4 luni, pentru o perioadă totală de 16 luni. 

Distribuire graduală – proiectele pot opta pentru o frecvență aleatorie de distribuire, cu tokenii eliberați gradual pe parcursul mai multor luni sau ani. În această situație, un proiect poate elibera 10% din tokeni în primele 6 luni, 25% în cel de-al doilea an, 40% în cel de-al treilea an, iar restul de 25% în cel de-al patrulea an. 

Distribuire tip “cliff” – acest tip de vesting implică prezența unui cliff (prag), o perioadă în care nu este distribuit niciun token, care practic întârzie demararea acelui vesting schedule. Dacă presupunem că exită un cliff de 6 luni, atunci tokenii vor începe să fie distribuiți abia după terminarea acelei perioade de 6 luni. După ridicarea acelui cliff se trece la un calendar linear sau gradual de distribuție. 

Cum sunt acordați tokenii din programele de crypto vesting? 

În principiu, există două modalități principale de eliberare a tokenilor:

Vesting manual – proiectul ține evidența programului de vesting. La momentul potrivit, eliberează tokenii tuturor entităților implicate printr-un airdrop. 

Vesting automat – programul de vesting este implementat de un furnizor de servicii, care se ocupă atât de blocarea cât și de distribuția tokenilor. 

Vesting-ul nu e doar pentru investitori

Procesul de token vesting nu vizează doar investitorii. El poate fi aplicat și persoanelor implicate în proiect, cum ar fi echipa de dezvoltare, advisorii, partenerii și contributorii. Tokenii primiți de aceștia ca o recompense pentru imlicarea în proiect pot fi incluși, la rândul lor, într-un vesting schedule. În acest fel, echipa va fi motivată să lucreze în continuare la dezvoltarea proiectului și să se asigure că va avea succes. Mai mult de atât, membrii echipei nu vor putea abandona proiectul cu un portofoliu bogat de tokeni pe care să îi vândă de îndată ce sunt listați pe exchange-uri, mișcare care ar destabiliza piața.

În cazul TOKHIT, am setat un cliff de 12 luni pentru tokenii care aparțin echipei, advisorilor și fondatorilor. Acest cliff este urmat de o perioadă de vesting de 1 an, pe parcursul căruia tokenii vor fi elibarați prin tranșe trimestriale. 

Crypto vesting versus token vesting versus token lockup

Aceștia sunt cei mai cunoscuți termini pe care îi veți întâlni când vine vorba de vesting, dar nu există vreo diferență semnificativă între ei. Termenii de crypto vesting și token vesting sunt mai uzuali, dar și termenul de token lockup poate fi folosit cu succes. 

O ultimă mențiune…

Este important să menționăm faptul că nu există vreo perioadă standard de vesting. Fiecare proiect își stabilește acel vesting schedule în funcție de propria strategie, acesta putând fi influențat de mai mulți factori. În cazul în care aveți nelămuriri despre strategia din spatele unui proiect, puteți contacta echipa proiectului pentru detalii. 

Want more Informations?
White Paper Project ecosystem